Cuvant la Duminica a doua din Post

Duminica  Sfantului Grigorie Palama

Daca in prima duminica din Postul Mare am fost cu luare-aminte la biruinta Ortodoxiei impotriva ereziilor din primele 8 secole de dupa Hristos, astazi avem in fata noastra chipul unuia dintre cei mai profunzi si mai originali teologi ai Bisericii Ortodoxe din secolul al XIV-lea, Sfantul Grigorie Palama (1296 - 1359) inscris in calendarul nostru cu zi de praznuire la data de 14 noiembrie, dar fiind cinstit in chip aparte in aceasta Duminica, a doua, a Sfantului si Marelui Post.

A fost cel mai de seama reprezentant al isihasmului. Aceasta miscare religioasa a pornit sub influienta scrierilor Sf. Dionisie Areopagitul (sec. V) si ale Sfantului Simeon Noul - Teolog (1022) in Sfantul Munte Athos, unde unii monahi s-au dedicat vietii contemplative, in liniste desavarsita (gr. isihia - liniste). Acesti monahi se retrageau in locuri singuratice si – prin concentrarea gandului la rugaciune – se ridicau la un inalt nivel de percepere a realitatii, ajungand sa vada lumina dumnezeiasca necreata pe care Sfintii Apostoli Petru, Iacob si Ioan au vazut-o pe Muntele Taborului, la Schimbarea la fata (Matei 17, 1-8), realizand astfel o mai mare apropiere de Dumnezeu. Aceasta lumina stralucitoare nu este fizica, ci dumnezeiasca. Isihastii rosteau continuu o scurta rugaciune: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul ! Aceasta doctrina isihasta a fost sustinuta de Sfantul Grigorie Palama, retras intre anii 1318 - 1326 in Muntele Athos, apoi – intre 1326 - 1331 – intr-un loc singuratic langa Bereea, in Macedonia. Atat Sfantul Grigorie cat si ceilalti isihasti invatau ca exista deosebire intre fiinta lui Dumnezeu - nevazuta si inaccesibila oamenilor – si puterile sau energiile Sale necreate, care emana din fiinta divina, prin care Dumnezeu Se descopera oamenilor. Aceasta invatatura este deosebit de importanta, intrucat fara legatura dintre Dumnezeu si om prin energiile necreate, „Dumnezeu ar ramane fata de oameni intr-o splendida izolare". In Sinodul tinut la 27 mai 1351, la Constantinopol, isihasmul a fost proclamat doctrina oficiala a Bisericii Ortodoxe, patrunzand in tot Rasaritul ortodox: fiinta lui Dumnezeu, inaccesibila omului, si energiile sale divine nu sunt separate, desi se deosebesc, ci formeaza o unitate, dar pana la om ajung energiile sau puterile divine, nu fiinta Dumnezeirii, caci Dumnezeu in fiinta Sa ramane inaccesibil oamenilor.

Pentru lupta dusa contra ereticilor si pentru teologia sa profunda, contemporanii l-au cinstit ca pe un al doilea Atanasie (referirea este la Sfantul Atanasie cel Mare). La cativa ani dupa moartea lui, in anul 1386, a fost proclamat sfant de catre un sinod in Constantinopol, iar pomenirea sa se face in chip aparte in a doua Duminica din Postul Mare, ca o prelungire a sarbatorii triumfului Ortodoxiei, impotriva ereticilor.

Sursa : www.crestinism-ortodox.ro